FORUM
RELIGIE - Pagina 2 Picgif10

Alăturați-vă forumului, este rapid și ușor

FORUM
RELIGIE - Pagina 2 Picgif10
FORUM
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
FORUM



Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

 » ARTĂ - CULTURĂ - RELIGIE - POLITICĂ » SPIRITUALITATE SI RELIGIE » 

RELIGIE

Mergi la pagina : Înapoi  1, 2

2 participanți

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 2 din 2]

1default RELIGIE Lun Oct 05, 2015 1:43 pm

Eliza

Eliza
Admin

Rezumarea primului mesaj :

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Prima familie amintită în Biblie este cea a lui Adam şi Eva. Ei au avut un număr necunoscut de fii şi fiice, dintre care trei sunt numiţi cu numele: Cain, Abel şi Set.

La început, Dumnezeu a creat pământul şi l-a pregătit ca locuinţă pentru om. Ca încoronare a lucrării Sale, Dumnezeu l-a creat pe Adam din ţărâna pământului. Apoi i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi astfel omul a devenit un suflet viu. Dumnezeu l-a pus să locuiască în grădina Eden, pe care Adam trebuia să o lucreze şi să o păzească. Dumnezeu i-a dat stăpânire asupra a tot ce crease El şi Adam a dat nume animalelor. Astfel şi-a exprimat autoritatea sa (dată de Dumnezeu) asupra animalelor. A observat animalele în varietatea lor ca parte bărbătească şi parte femeiască, aşa cum le-a creat Dumnezeu. Atunci în el s-a trezit un sentiment de mare singurătate: pentru el însuşi nu găsea un ajutor potrivit.

Dar înainte ca Adam să descopere această nevoie, Domnul Dumnezeu a spus: „Nu este bine ca omul să fie singur; îi voi face un ajutor potrivit.“ Dumnezeu Creatorul a pus această dorinţă în inima lui Adam şi El Însuşi a dorit să răspundă acestei dorinţe.

După ce a făcut ca Adam să cadă într-un somn adânc, Dumnezeu a luat una din coastele lui, a făcut din ea o femeie şi a adus-o la Adam. Ce încântare a simţit în sufletul său, când a primit această femeie din mâna lui Dumnezeu! Această bucurie s-a repetat de atunci de mii de ori în inimile a mii de perechi de oameni, când s-au ştiut conduşi de Dumnezeu unul spre altul în dragoste reciprocă.

Faptul că Dumnezeu a luat o coastă din Adam nu este lipsit de însemnătate. Talmudul iudaic remarcă aici: Dumnezeu nu a făcut-o pe femeie din capul lui Adam, ca ea să domnească peste el, dar nici din piciorul său, ca el să calce pe ea, ci dintr-o coastă din apropierea inimii sale, ca el să o iubească. Astfel, Adam şi Eva au devenit soţ şi soţie, împreună formând omul.

Aici este ascunsă o învăţătură adâncă profetică, pe care a descoperit-o mai târziu Pavel. „Soţilor, iubiţi-vă soţiile, după cum şi Hristos a iubit Adunarea şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin spălarea cu apă, prin Cuvânt, ca să-Şi prezinte Lui Însuşi Adunarea glorioasă, neavând pată sau zbârcitură sau ceva de felul acestora, ci ca să fie sfântă şi fără cusur. Astfel sunt datori şi soţii să-şi iubească soţiile, ca pe propriile trupuri. Cine îşi iubeşte soţia se iubeşte pe sine însuşi. Pentru că nimeni nu şi-a urât vreodată propria sa carne, ci o hrăneşte şi o îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Adunarea: pentru că suntem mădulare ale trupului Său, din carnea Sa şi din oasele Sale. «De aceea va lăsa omul pe tată şi pe mamă şi se va lipi de soţia sa, şi cei doi vor fi un singur trup»“ (Efeseni 5:25-32).



Ultima editare efectuata de catre Admin in Lun Oct 05, 2015 1:44 pm, editata de 1 ori



Când moartea mă ia de mână te voi ține cu cealaltă și îți voi promite că te voi găsi în fiecare viață viitoare.
https://citadella.forumgratuit.ro

16default Re: RELIGIE Vin Dec 03, 2021 9:22 am

Eliza

Eliza
Admin

Sarbatori religioase 3 decembrie

Ortodoxe
Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani; Sf. Proroc Sofonie

Greco-catolice
Sf. pf. Sofonie. Sf. Francisc Xaveriu

Romano-catolice
Ss. Francisc Xaveriu, pr.; Sofonia, profet


Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani este pomenit în calendarul creştin ortodox în 3 decembrie.

S-a născut în anul 1730, într-o familie de creştini din Săliştea Sibiului. Dorind să-şi închine viaţa lui Dumnezeu, în jurul anului 1750 a venit în Ţara Românească, unde voia să intre în una din marile mănăstiri din apropierea Bucureştiului.

De aici a plecat împreună cu un arhiereu grec la Muntele Athos, unde mai întâi s-a stabilit la Mănăstirea Vatoped. Aici a deprins regulile vieţii monahale. După moartea părintelui său duhovnicesc, a intrat în obştea Schitului Sf. Proroc Ilie, aflat sub povăţuirea stareţului Paisie - Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi.

Sfântul Paisie l-a călugărit şi l-a recomandat pentru hirotonirea ca ieromonah. În anul 1763, Sfântul Gheorghe l-a însoţit pe marele stareţ Paisie Velicicovschi în Moldova, la Mănăstirea Dragomirna, iar din anul 1775 s-a mutat împreună cu părintele său duhovnicesc şi cu alţi monahi la Mănăstirea Secu.

După un timp, ieromonahul Gheorghe a trecut în Ţara Românească, cu gândul de a se întoarce la Athos. Aici a fost convins de mitropolitul Ţării Româneşti, Grigorie al II-lea, să primească a revigora viaţa călugărească în Schitul Cernica, aflat în totală părăsire, astfel că organizează aici o mănăstire cu viaţă de obşte după tipicul Muntelui Athos şi al obştilor paisiene din Moldova. A refăcut vatra monahală în doar cinci ani, adunând în jurul lui mulţi ucenici.

Rezultatele pe care le-a avut la Cernica au făcut ca, în 1793, mitropolitul Filaret al II-lea să-i dea în seamă şi Mănăstirea Căldăruşani. Cuviosul Gheorghe le-a condus pe amândouă din aprilie 1794 şi până la moartea sa, în decembrie 1806.

În ambele mănăstiri a rânduit viaţa monahală după tradiţia athonito-paisiană. A trecut la cele veşnice la 3 decembrie 1806 şi a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica.

Stareţul Gheorghe a lăsat un testament scris în 1785, care pe lângă cuvintele de învăţătură din Sfânta Scriptură, din Sfinţii Părinţi şi din cărţile de slujbă, cuprindea şi o dispoziţie ca Mănăstirea Cernica să nu fie niciodată închinată unei mănăstiri din afara hotarelor ţării.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 20-21 octombrie 2005, a aprobat propunerile Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei privind canonizarea Cuviosului Stareţ Gheorghe, Arhimandritul de la Cernica şi Căldăruşani (având ziua de sărbătorire la 3 decembrie).

(sursă: "Monahismul ortodox românesc", vol. II, 2016) AGERPRES (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Irina Andreea Cristea)



Când moartea mă ia de mână te voi ține cu cealaltă și îți voi promite că te voi găsi în fiecare viață viitoare.
https://citadella.forumgratuit.ro

17default Re: RELIGIE Vin Dec 10, 2021 9:38 am

Eliza

Eliza
Admin

Sarbatori religioase 10 decembrie 2021

Ortodoxe
Sf. Mc. Mina, Ermoghen şi Evgraf

Greco-catolice
Sf. m. Mina, Ermoghen şi Eugraf; Fer. Anton Durcovici

Romano-catolice
Fer. Anton Durcovici, ep. m.; Ss. Eulalia, fc. m.; Maur, m.


Sfinţii Mucenici Mina, Ermoghen şi Eugraf sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 10 decembrie.

Aceşti trei Sfinţi Mucenici au trăit în timpul împăratului roman Maximian Daia (305-313), în perioada persecuţiilor împotriva creştinilor.

Sfântul Mina era din Atena, un erudit şi orator, care îşi păstra ascunsă credinţa în Hristos. În urma unor tulburări care au izbucnit în oraşul egiptean Alexandria pe fondul creşterii numărului celor care îmbrăţişau religia creştină, împăratul a decis să trimită acolo un om de încredere al său, alegându-l pe Sfântul Mucenic Mina.

Sfântul mucenic a pus capăt certurilor din oraş dintre creştini şi cei de alte credinţe, fără niciun efort. A împăcat amândouă părţile, poruncind ca fără de restricţii să-şi ţină fiecare credinţa sa.

S-a gândit atunci Sfântul Mina că fiind atât de cunoscut în acea lume nesigură, pentru a le da încredere oamenilor să se apropie de Hristos este momentul să mărturisească credinţa creştină: "A gândit să-şi mărturisească credinţa sa în Hristos, pe care o ascundea şi s-o aducă întru arătare tuturor, ca să se facă şi altora chip de dreaptă credinţă şi pricinuitor de mântuire, adică să iasă la nevoinţa mucenicească" (Vieţile Sfinţilor).

"Deci, a început la arătare a lăuda numele lui Iisus Hristos şi a învăţa sfânta credinţă, încredinţând nu numai cu cuvintele pe cei necredincioşi, ci şi cu lucrurile".

A primit atunci puterea de a vindeca neputinţele oamenilor, prin chemarea numelui lui Hristos şi prin semnul Sfintei Cruci.

Desigur că acest fapt s-a aflat, iar Maximian a trimis un alt demnitar, Ermoghen, cu misiunea de a-l convinge pe Sfântul Mucenic Mina să apostazieze sau, în caz contrar, să-l ucidă.

Sfântul Mina nu s-a lepădat de Hristos, astfel că a fost supus la torturi cumplite, pe care îndurându-le cu bărbăţie a reuşit să-l impresioneze pe Ermoghen, care s-a botezat şi el.

Sfântul Mucenic Mina şi Sfântul Mucenic Ermoghen au fost ucişi împreună cu notarul Sfântului Mina, Sfântul Evgraf, care L-a mărturisit şi el cu îndrăzneală pe Hristos. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor")



Când moartea mă ia de mână te voi ține cu cealaltă și îți voi promite că te voi găsi în fiecare viață viitoare.
https://citadella.forumgratuit.ro

18default Re: RELIGIE Mar Dec 14, 2021 9:06 am

Eliza

Eliza
Admin

SARBATORI RELIGIOASE 14 DECEMBRIE 2021


Ortodoxe
Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie

Greco-catolice
Sf. m. Tirs, Leuchie, Calinic, Filimon, Apolloniu şi Arian; Sf. Ioan al Crucii

Romano-catolice
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv.


Sfinţii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 14 decembrie.

Sfinţi Mucenici Tirs şi Calinic s-au născut în Bitinia, provincie romană aflată în partea de nord-vest a Asiei Mici, şi L-au mărturisit pe Hristos şi au murit pentru El în Cezareea, în vremea împăratului roman Deciu (249-251).

Sfântul Tirs a mărturisit credinţa în Hristos în faţa guvernatorului Nicomidiei, deşi nu era încă botezat, fiind doar catehumen, adică unul dintre cei care erau pregătiţi pentru botez prin învăţarea adevărurilor de credinţă.

Când a ajuns în faţa demnitarului, care era un înverşunat prigonitor al creştinilor, l-a întrebat dacă i se poate adresa liber sau trebuie să se supună poruncilor sale, fără a scoate vreo vorbă. Guvernatorul i-a răspuns liniştit că este voie, cu atât mai mult dacă voieşte să vorbească spre folosul obştii.

Sfântul Tirs i-a spus atunci că ce ar putea omul să vorbească cu mai mult folos decât despre ce foloseşte sufletului. Iar el care este prigonitor de creştini, a fost văzut aducând multora necazuri, durere şi pagubă de mântuire, atrăgându-i într-un mod ticălos spre rătăcirea păgână.

Cu îndrăzneală vorbind, Sfântul Tirs l-a întrebat pe guvernator pentru care motiv, lăsând pe Ziditorul cerului şi al pământului şi a tot neamul omenesc, luptă pentru închinarea la idoli, toată grija lui fiind ca să-i oblige pe oameni să se închine acestora.

Sfântul Tirs a fost acuzat atunci că este bolnav de creştinătate şi a fost chemat să se supună poruncii împărăteşti şi să jertfească zeilor, iar de nu, la cuvintele sale cele nepotrivite, va afla răspuns prin chinurile care îl aşteaptă.

A fost închis şi supus la torturi în văzul mulţimii. Trupul său a fost zdrobit până la oase, cu pinteni de fier ascuţiţi, încât carnea lui cădea la pământ. Iar muncitorii ziceau: "Unde este Dumnezeu, ajutătorul tău, pe care Îl cinsteşti şi pe care ÎL nădăjduieşti?". Mucenicul lui Hristos a răspuns: "Au nu vezi în mine puterea lui Hristos, Care mă întăreşte împotriva acestor năvăliri? Căci cum ar fi putut răbda trupul cel pământesc şi neputincios nişte munci ca acestea, de nu i s-ar fi dat lui din înălţime ajutor dumnezeiesc?" (Vieţile Sfinţilor).

În urma chinurilor neînchipuite, trupul său sfâşiat era tămăduit într-un chip minunat, fapt care l-a adus la credinţa creştină pe un slujitor la templu, pe nume Calinic, care şi-a spus în sine: "Dumnezeule cel mărturisit de Tirs, care faci minuni preaslăvite şi minunate, Tu şi pe mine mă primeşte ca pe un ostaş de curând ales şi mă întăreşte şi pe mine împotriva celor ce vrăjmăşesc adevărul Tău" (Vieţile Sfinţilor).

Au fost ucişi amândoi, Sfântului Calinic fiindu-i tăiat capul, iar Sfântul Tirs a fost condamnat să fie tăiat cu un fierăstrău, dar înainte ca această din urmă tortură să fie aplicată şi-a dat sufletul său în pace, nevătămat. (sursa: vol. "Vieţile Sfinţilor")




Când moartea mă ia de mână te voi ține cu cealaltă și îți voi promite că te voi găsi în fiecare viață viitoare.
https://citadella.forumgratuit.ro

19default Re: RELIGIE Mier Mar 16, 2022 11:06 pm

Eliza

Eliza
Admin

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Ziua de 17 martie are o însemnătate particulară pentru irlandezi. Este una din cele mai importante zi din an, căci atunci îl sărbătoresc pe Sf. Patrick. La origini o sărbătoare catolică, în zilele noastre această festivitate e mai degrabă dedicată întregii culturi irlandeze și este sărbătorită cu fast atât în Irlanda și Marea Britanie, cât și în Statele Unite.

Sfântul Patrick s-a născut în secolul al IV-lea în Britannia romană, dar este capturat de irlandezi şi ţinut captiv pe insulă timp de 6 ani. În acea perioadă se dedică religiei, iar tradiția spune că a avut o revelaţie divină prin care Dumnezeu îi cerea să-I creştineze pe irlandezi. După ce evadează din captivitate, se întoarce în Irlanda în anul 432 şi începe procesul de creştinare a irlandezilor, până atunci adepţi ai politeismului. Coform folclorului irlandez, el s-a folosit de frunza de trifoi pentru a explica doctrina creştină a Sfintei Treimi.

Deşi Sfântul Patrick a fost urmat de mulţi alţi misionari, el a rămas principalul campion al creştinării irlandeze.

Iniţial, culoarea asociată Sf. Patrick era albastru, dar ulterior a început să se foloseacă mai mult verdele, culoarea simbol a Irlandei. Obiceiul de a purta funde verzi şi trifoi pentru sărbătorirea zilei de 17 martie (ziua morţii lui) datează încă din secolul al XVII-lea.

Sărbătoarea Sfântului Patrick era celebrată de irlandezi ca un soi de zi naţională încă din secolele IX-X, dar ziua oficială a fost inclusă în calendarul catolic abia la începutul secolului al XVII-lea. În 1903, Ziua Sfântului Patrick a devenit sărbătoare naţională în Irlanda, iar în anii ’90 a apărut şi Festivalul Sf. Patrick.

Toate obiceiurile legate de această sărbătoare se învârt în jurul culorii verzi. Toată lumea poartă haine verzi, trifoi şi, pentru că este vorba de Irlanda, se bea bere. Cei de la Guiness au lansat chiar o ediţie specială a berii lor, ediţia Verde. Şi diaspora irlandeză din toată lumea sărbătoreşte aceastăzi, cele mai imoprtante activităţi având loc în America. De 40 de ani, oraşul Chicago – cu un important segment de populaţie de origine irlandeză – îşi manifestă spiritul de sărbătoare prin transformarea râului Chicago în verde (cu ajutorul unei vopsele vegetale).

În Irlanda, deși de regulă această sărbătoare pică în Postul Paștelui, Biserica Catolică acceptă consumul de carne în ziua de 17 martie deoarece, conform tradiției, de ziua Sf. Patrick irlandezii merg de dimineață la biserică, apoi organizează un mare ospăț în onoarea patronului lor spiritual.



Când moartea mă ia de mână te voi ține cu cealaltă și îți voi promite că te voi găsi în fiecare viață viitoare.
https://citadella.forumgratuit.ro

Continut sponsorizat



Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus  Mesaj [Pagina 2 din 2]

Mergi la pagina : Înapoi  1, 2

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum