OCTOMBRIE

Octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Octombrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Balanței și sfârșește în semnul Scorpionului. Din punct de vedere astronomic, luna octombrie începe cu soarele în constelația Fecioarei și se sfârșește cu soarele în constelația Balanței.

Numele lunii octombrie (latină: October) vine de la cuvântul latinesc octo, opt, pentru că luna octombrie era a opta lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna octombrie Pyanopsion. În România, luna octombrie, popular, se numește Brumărel. În această lună cad frunzele din copaci, țăranii se ocupă mai mult de treburile gospodăriei; acum se fac însămânțările de toamnă.

Octombrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Ianuarie cu excepția anilor bisecți.

I.L.Caragiale spunea în Calendar despre luna octombrie: Orizontul se întunecă. Culesul viilor începe. Apar în București 15 ziare cotidiane noi, având fiecare câte treizeci de redactori și cinzeci de corespondenți. Opinia publică le face o strălucită primire.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Brumărelul
poezie populară culeasă de
Vasile Alecsandri

Într-o verde grădiniță
Șade-o dalbă copiliță
Pe-așternut de calonfiri,
La umbră de trandafiri.

Trece-un voinicel cu grabă,
Și din fugă o întreabă:
—Spune-mi, dalbă copiliță,
Cu rumena ta guriță,

Ești nevastă, ori ești fată,
Ori zâna din ceri picată?
—Nici nevastă sunt, nici fată,
Nici zână din ceri picată,

Ci sunt floare garofiță,
Răsărită-n grădiniță;
Dar tu, voinicele, spune,
Ești însurat, ori ești june?

—Eu sunt, dragă, Brumărelul,
Îi răspunse voinicelul.
Eu vin seara, pe răcoare,
De mă culc pe sân de floare,
Și când plec voios, cu soare,
După mine floarea moare!

În tradiția noastră populară, luna octombrie este numită „brumărel”. Este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic. Este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian și are 31 de zile. Ziua are 13 de ore, iar noaptea are 11 de ore.

Tradiția populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă și mai caldă. Dacă va ploua mult, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi ușoară, iar dacă este ceață multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.


Luna octombrie este luna în care țăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura și căpșunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile și însămânțările de toamnă, se curăță pomii și grădina.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie trecem la ora de iarnă. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel ora 4.00 va deveni ora 3.00. Ziua de 25 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului. La 23 octombrie, se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion.

1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului. Este sărbătoarea rânduită de Biserică în amintirea arătării Maicii Domnului în biserica din Vlaherne. Pe 1 octombrie 911, se făcea priveghere în această biserică, pentru salvarea cetății care era asediată. La ora patru dimineața, Maica Domnului s-a arătat înaintea poporului, stând în văzduh și rugându-se cu lacrimi.

Prima zi a lui Brumărel, așa cum este cunoscută luna octombrie în tradiția populară, era consacrată, în vechime, unui sfânt aproape necunoscut: Sfântul Procoavă, cel care le dă păr frumos și atrăgător tinerelor nemăritate.

Imbracă toamna haina-i brumărie,
cernită-n zarea cenuşie
când vântul cantă-nmormântarea
covorului de frunze pe cararea
pe care paşii-mi o ating cu duioşie.

Ce sunet straniu foşnetul metalic!
In răvăşirea lor e toată resemnarea…
cât dor s-a stins în frunzele acele
şi câte taine n-au luat cu ele?
La fel ca noi işi deapănă uitarea.

Pădurea-i o orchestră dezmembrată
ce fluieră o tristă simfonie.
Acelaşi vânt turbat copacii îi despoaie
când bate-n ei cu picuri reci de ploaie
şi-i scutură de frunza arămie.

Ce toamna e! O crâncenă schimbare…
în agonia ei, crâmpei de anotimp,
cu buze palide şi ultimii fiori,
sărută razele ivite printre nori
în ultim spasm al trecerii prin timp.

Mândra toamnă

Azi am intâlnit in vie
pe frumoasa, mândra toamnă,
intr-o mantie-argintie,
leganată-n paşi de doamnă.

I-am cerut să-mi dea şi mie,
din sânu-i cu rod bogat,
struguri dulci de razachie,
să fac vin, că nu-i păcat.

Darnică, toamna mi-a dat
ce-am cerut, fara să-mi vândă
şi de-atunci sunt fermecat;
adu-mi Doamne toamna blândă!

Dă-mi putere să fac vin,
să deschid cu el o cramă,
in cinstea toamnei să-nchin,
dar să-l beau c-o dulce doamnă!



PS: Creatii proprii

Frumoase versuri !

Boris Ioachim - Iubeste-ma-n octombrie...

Iubeste-ma-n octombrie, straino,
- Ca īn noiembrie deja-i tarziu –
Fii pentru mine primavara iernii
Si eu o umbra, poate, c-o sa-ti fiu.

Alinta-ma īn toamna desfrānata,
Ce chiuie īn aburi dulci de must –
Ca-n lumea asta, de putere beata,
Iubirea sa nu para-un sentiment vetust.

Iubeste-ma cu teama si ardoare
Caci zguri de plumb rasar pe veac...
Fii elixir sperantei care moare –
Ca eu tristetii tale sa-i fiu leac.

Apari duios din ceata ruginie,
Cu parul tau, de toamne ravasit,
Iubirea ta, molcoma si târzie,
Sa-nvioreze sufletu-mi sfārsit.

...Iubeste-ma-n octombrie, straino,
Ca suntem fericiti sa ne mintim...
Prin pâcla veacului pasind, hai, vino -
Amanti deplini sa īnvatam sa fim.

Multumim pentru versuri Celerin