MUZA LITERATURII - CREATIILE NOASTRE

Rezumarea primului mesaj :

Ce e iubirea!

Ce e iubirea?un lanț de gânduri,
De sentimente,ce îți alearga,
Prin gânduri,prin suflet,
Neștiind  unde să se oprească...

Facandu-ti inima din piept sa-ti iasă...
Luandu-ti somnul ,plecând cu el departe,
Rătăcind prin lumea asta nemiloasă,
Ce nimănui de tine nu îi pasă.

Ești doar tu singur ce lupți să trăiești,
Și de durere te prăbușești,
Ai vrea un remediu,un sfat o alinare,
Ai vrea să nu simți,ca-n tine totul moare.

Dar ești doar tu singură,sub clar de lună,
Privindu-te cum te zbați de nebună,
Inimă să-o scoți din piept ai vrea,
Să nu simți și tu tot ce simte ea.

Luna ar vrea alinare să-ți dea,
Ca vede și ea ca inima ti-e grea,
Și încerci să adormi suferința s-o curmi,
Și sa-l visezi să poți să te-aduni.

A două zi te trezești și îl vezi,
La marginea patului,nu-ti vine să crezi,
Ti-a vegheat somnul mangaindu-te ușor,
Și îngerii rugandu-i să te păzească în somn.

Creație proprie

Frumos Miha ! Dar, te rog nu mai scrie prescurtat. E pacat sa strici versurile cu prescurtari.

Admin a scris:Frumos Miha !  Dar, te rog nu mai scrie prescurtat. E pacat sa strici versurile cu prescurtari.

Ok..modifica tu si pune si poza deasuprea poeziei,ca nu stiu de ce nu a mai mers cu totul,multumesc..

Rezolvat Miha, felicitari inca o data !

Admin a scris:Rezolvat Miha, felicitari inca o data !

Multumesc..

Multumim pentru gandul frumos ce l-ai impartit cu noi.

Eu va multumesc ptr apreciere..

Oricand.

Mihaela, imi aduci aminte de o prietena, o fata extraordinara, puternica, lupta singura sa ajunga la mal cu cei doi copii ai sai. Ce om frumos. Am cunoscut atatia oameni demni de admiratie, speciali, nestiuti de nimeni.
Sa stii ca fara iubire nu se poate, este poate dramul de nebunie care da putere sa inaintezi.
Unii copii, cei foarte iubiti, acumuleaza atata putere din iubirea parinteasca, incat tot ce vor le reuseste, pentru ca indraznesc sa vrea. Si pot.
Altii, cei mai putin iubiti, slabesc emotional din copilarie, pentru ca alimenteaza familia cu iubirea ce le lipseste parintilor. Acestia, crescand, sunt mereu in dubii despre ce ar trebui sa faca sa fie bine, si nu conteaza cat sunt de inteligenti, nu vor trai la capacitate.
Iubirea ce un copil nu primeste la timp, naste umbre. Si au nevoie sa traiasca o mare iubire sa inteleaga ca pot.
O iubire ce pune durerile pe jar si le arde.
Sa mai scrii, sa scrii cu putere. Sa scrii .

Multumesc draga mea,daca observi,ma inspir din poze si fac versuri,sunt si voi fii mereu o eterna indragostita...

M-a rugat odata un pictor sa descriu ce imi sopteste tabloul lui. Imi era profesor. Am stat cateva clipe sa adun gandurile, si un coleg, acum actor, s-a bagat in fata mea si a inceput sa zica. Pictorul l-a oprit o clipa, m-a privit, iar lui i-a zis: "Pe ea vreau sa o aud." Nu am mai putut zice nici un cuvant, toate ideile mi le suflase vantul. A terminat colegul ce avea de zis, iar pictorul s-a uitat la mine cu repros, si mi-a zis, constatat:" Nu ai vrut sa zici nimic." A fost unul din clipele cadou pe care soarta le ofera acelora care sunt transparenti Transparenta m-a costat mult, trecatorii treceau peste mine si prin mine, si la un moment dat am constatat ca Eu nu exist, doar ceea ce fac pentru altii.
Atunci am plecat. De peste tot. Am intrerupt toate legaturile cu toti si am inceput o introspectie. Ca rezultat, azi sunt Eu, cu ce culoare doresc. Mi-am colorat viata cum am vrut.
Azi sunt un amurg tropical si ma bucur de tot ce simt. A fost hotararea mea sa iubesc tot. Asa cum e.
Pasiuni eu nu am, dar pun cate un strop in orice fac.
Si ma bucur si ma mir de oamenii care se pot iubi pasional.

Foarte interesant ce spui tu,uneori lasam dorintele si trairile inchise in noi,parca ne este frica de tot ce ne inconjoara..sa-ti spun sincer,pana acum doi ani,nu stiam ca sunt capabila sa fac ripe si sa compun poezii,a fost o perioada din viata mea,nu stiam ce vreau ,ce simt,am intrat pe un site si din gluma din joaca ,am inceput sa fac rime,dupa am fost provocata sa zic asa ,sa incerc sa scriu o poezie,din momentul acela ceva sa intamplat cu mine,acum simt nevoia sa scriu,sa scot din mine ce e mai frumos,imi place sa scriu si chiar ma simt bine..

Gandurile noastre au forme geometrice minunate, schimbatoare la trairi, odata ce mintea incepe sa se joace cu aceste forme, va dori sa formeze noi si noi structuri, flori geometrizate, multicolore. Este dorinta de creatie, o avem toti, o dezvoltam sub impactul a ceea ce ne impresioneaza. Firile sensibile pot reda cu usurinta forme vii.
Din tehnica japoneza am invatat ca un text scris este foc, alcatuit din foc negru (literele) si foc alb (spatiul dintre cuvinte). Si ambele sunt esentiale comunicarii. Am invatat, ca odata ce ai construit o fraza, cel mai bine e sa lasi cuvintele in ordinea initiala, sa nu reformulezi. In reformulare se schimba puterea cuvantului, si nu mai reda gandul, poate deveni chiar de neinteles.
Pe mine, studiul energiei m-a convins de simplitatea logicii intregului. Sunt recunoscatoare celor ce m-au invatat sa gandesc, si iubesc frumosul in orice gand.
Iti doresc trairi frumoase, am sa te citesc mereu cu placere.

Multumesc...