Dimineata bate la geam, ma arunc in bratele ei sa ne amintim de aroma cafelelor de odinioara si imi citeste raze de soare in ochii somnorosi. Terasa. Alunec cu gandul printre flori, si le ud cu iubire si speranta, apoi ma intind sa cresc. Scaunelul. Cafeaua si vecinii care trec pe alee. Muntele imi saluta urcusul si imi intinde toate padurile. Le strang la piept.
Bucataria rade fericita. Cuptorul imi arunca ocheade si imi trezeste amintiri placute, ma interoghez o clipa, ce ar vrea sa guste cel mai bun prieten al meu. Si gatesc Fredonez si fac pasi de dans, pun de-o baie cu saruri si ma asez in meditatie. Apoi baia, in ritmul strabunilor.
Fac cu mana a ramas bun si ma indrept sa iubesc tot ce intalnesc. Oameni, plante, cateii necunoscutilor. Salut arbustii, husky-ul de la colt, baiatul de la taxi, vanzatoarea de la aprozar, batranica din statia de autobuz.
Sunt atenta sa alerg si ma tot mir ca mai pot. Ma felicit singura, imi iau o sticla de apa si ma asez pe banca din parc. Apoi ma plimb linistita si iubesc tot ce ma inconjoara fara sa-mi afecteze singularul. Sunt multi trecatori, uneori ne zambim, sau schimbam o vorba.
In drum spre casa arunc ochii prin vitrinele care ma intereseaza. Ca sa-mi aduc aminte in ziua de shopping
Scarile, un dus, masaj si ma intind sub plapuma muzicii. Adorm. Ma trezeste telefonul: "Alo. Ce mai faci ? Hai sa iesim la Melomanii Nediscutati. " E vara. Iesim si facem praf jumatate noaptea ridicandu-ne reciproc in rasete. " Ne spunem la revedere si in sfarsit ma asteapta. Patul.
Si o noua zi, mereu altfel, mereu frumoasa, mereu meritata
Bucataria rade fericita. Cuptorul imi arunca ocheade si imi trezeste amintiri placute, ma interoghez o clipa, ce ar vrea sa guste cel mai bun prieten al meu. Si gatesc Fredonez si fac pasi de dans, pun de-o baie cu saruri si ma asez in meditatie. Apoi baia, in ritmul strabunilor.
Fac cu mana a ramas bun si ma indrept sa iubesc tot ce intalnesc. Oameni, plante, cateii necunoscutilor. Salut arbustii, husky-ul de la colt, baiatul de la taxi, vanzatoarea de la aprozar, batranica din statia de autobuz.
Sunt atenta sa alerg si ma tot mir ca mai pot. Ma felicit singura, imi iau o sticla de apa si ma asez pe banca din parc. Apoi ma plimb linistita si iubesc tot ce ma inconjoara fara sa-mi afecteze singularul. Sunt multi trecatori, uneori ne zambim, sau schimbam o vorba.
In drum spre casa arunc ochii prin vitrinele care ma intereseaza. Ca sa-mi aduc aminte in ziua de shopping
Scarile, un dus, masaj si ma intind sub plapuma muzicii. Adorm. Ma trezeste telefonul: "Alo. Ce mai faci ? Hai sa iesim la Melomanii Nediscutati. " E vara. Iesim si facem praf jumatate noaptea ridicandu-ne reciproc in rasete. " Ne spunem la revedere si in sfarsit ma asteapta. Patul.
Si o noua zi, mereu altfel, mereu frumoasa, mereu meritata